<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"> <html> <head> <title>Biblioteca Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu</title> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=UTF-16LE"> <link href="../style.css" rel="stylesheet" type="text/css"> </head> <body bgcolor="#FFFFCC"> Simpozion Sibiu 12.05.2009 - Textul expunerii ( Symposium Sibiu 12.05.2009 - Vortragstext ): <div align="center"> </div> <p class="titlu3"><font color="#FF0000"> <b>Ralf Brugbauer - Directorul Bibliotecii Universitatii din Bayreuth - Germania</b> <br> </font></p> <p class="titlu3"><font color="#FF0000"><i>Reflexii asupra cerincelor privind ^tiinca Informrii</i> <br> </font> <br> Stimate doamne _i stimaci domni, d-le pre_edinte Schaal, d-le rector Oprean, d-le director general administrativ Mococ, d-na director Volovici, onorat asistenc. <br> <br> Mai întâi doresc s mulcumesc pentru invitacia la simpozion cu ocazia deschiderii oficiale a noii Biblioteci Universitare _i m bucur mult c pot fi alturi de dumneavoastr, Universitatea  Lucian Blaga , Transilvania _i România în genere, ocupând un loc special în inima mea. <br> <br> Înainte de a începe cu expunerile mele, doresc s felicit Universitatea  Lucian Blaga , pe Pre_edintele ei, pe Rectorul ei, pe Directorul general administrativ, pe Directoarea bibliotecii cu toate colaboratoarele _i toci colaboratorii ei, pe oamenii de _tiinc si nu în cele din urm pe studencii ei pentru noua bibliotec. <br> Ea este conceput dup cele mai moderne standarde _i  a_a cum se constat  deosebit de reu_it. <br> <br> Am fost rugat s prezint reflexii asupra sistemului bibliotecilor germane privind _tiinca informrii. <br> Am dat curs cu plcere acestei rugminci _i doresc s mencionez trei domenii diferite în care bibliotecile universitare sunt promovate în viitor în vederea _tiincei informrii, respectiv a lurii unei iniciative. <br> <br> În primul rând, în ultimii ani condiciile de cercetare _i studiu la universitci _i facultci s-au schimbat în mod semnificativ _i astfel, pas cu pas, _i a_teptrile oamenilor de _tiinc _i ale studencilor privind biblioteca  lor . <br> În al doilea rând, dezvoltarea complex în tehnologia informacional implic integrarea bibliotecii în structura IT a universitcii. <br> ^i în cele din urm  în al treilea rând  doresc s subliniez semnificacia colaborrii supraregionale între biblioteci, fr de care acestea nu ar putea continua dezvoltarea serviciilor lor. <br> <br> Referitor la primul domeniu: <br> Motivele pentru modificrile condiciilor de cercetare _i în special de studiu la universitci sunt, pe de-o parte, a_a-numitul proces de la Bologna cu restructurarea profilelor în cursuri de Bachelor _i master, iar pe de alt parte, _i dezvoltarea tehnic, care nu s-a oprit în faca bibliotecilor. <br> <br> Drept consecinc, se poate constata în toate bibliotecile germane c ele sunt cutate - ca niciodat pân acum  ca spacii destinate studiului individual _i în echip, iar locurile pentru Pc-uri sau laptop-uri sunt mai necesare decât oricând. Noi observm c studencii apreciaz atmosfera de studiu din biblioteci _i doresc accesul la toate materialele necesare informrii atât pe suport de hârtie, cât _i în format electronic. <br> <br> În mod corespunztor, biblioteca trebuie s ofere o infrastructur modern d.p.v. tehnic, de exemplu cu terminale de calculator, (Wireless-) Local Area Network, scannere pentru crci, tehnologie RFID, dar _i  în mod cu totul profan  un program de funccionare prelungit. <br> <br> Acolo unde este necesar, biblioteca ar trebui chiar s reduc din rafturile de crci în favoarea locurilor de studiu, iar izolat, mediile electronice, cum ar fi cele retrodigitalizate (de exemplu JSTOR cu numere de reviste digitalizate, mai vechi) ofer posibilitatea de a suplimenta noi locuri de studiu. <br> <br> Bibliotecile devin aici active _i prin asigurarea unui mediu adecvat pentru studencii _i oamenii de _tiinc din universitate, ajungând un criteriu important de evaluare la universitcile germane. <br> Numrul de locuri de studiu _i programul de funccionare al bibliotecilor dumneavoastr se iau în considerare atât la acreditarea unor noi profile, cât _i la stabilirea ierarhiei între universitci. <br> <br> Între timp, foarte multe biblioteci din Germania  Marburg cât _i Bayreuth - sunt deschise pân la miezul nopcii, iar câteva, pucine la numr, chiar 24 ore în cele _apte zile ale sptmânii. <br> În încheiere trebuie mencionat aici c pentru dezvoltarea în continuarea a bibliotecilor este absolut necesar o flexibilitate considerabil în reacciile la cerincele diferite de servicii, a_a cum este absolut necesar în cazul proiectrii construcciei _i a spaciului. <br> <br> În cel de-al doilea domeniu doresc s explic pe scurt necesitatea unei încorporri strânse _i eficiente a bibliotecii într-o structur IT a universitcii. <br> Tot mai multe biblioteci ofer unitci de învcmânt sau module pentru mijlocirea competencelor informacionale, care sunt incluse între timp _i în planurile de învcmânt ale diverselor discipline. Exist o cerinc mrit pentru modulele platform e-learning precum  moodle , care se aplic în procesul de instruire. <br> <br> Un alt exemplu este cardul multifunccional cu cip pentru utilizatori, acesta constituind premisa pentru folosirea bibliotecii _i astfel au acces doar persoanele care s-au putut legitima în prealabil ca aparcintori ai universitcii. În ambele cazuri trebuie reglementate a_a-numitele sisteme de management a identitcii, care acord drepturi unor grupe de persoane. <br> <br> Acestea se reflect apoi în practic, de exemplu asupra duratei de împrumut sau a sumei de plat pentru somacii. De asemenea, prin  identity management pot fi puse la dispozicie domenii protejate în a_a-numitele  subdomains din cadrul unui sistem de campus-management. Acolo pot fi arhivate, respectiv salvate materiale digitalizate necesare unui semestru, constituind biblioteca virtual. <br> <br> Pucinele exemple enumerate aici au menirea s lmureasc faptul c de mult timp prelucrarea _i punerea la dispozicie a  informaciilor digitale nu mai constituie numai sarcina bibliotecilor, ci c aici trebuie edificat o cooperare strâns a bibliotecii cu toate instituciile relevante ale universitcii, din moment ce trecerile din domeniul prelucrrii digitale a informaticii sunt continue. <br> <br> La universitcile din Germania se instituie în acest scop comisii IT (de tehnologie a informaciei), în care individual participancii î_i exprim nevoile, caut solucii comune _i convin asupra viitoarelor strategii de dezvoltare. <br> <br> În cele din urm doresc s m mai refer odat asupra celui de-al treilea domeniu, colaborarea supraregional a bibliotecilor, care dup opinia mea sunt de o importanc deosebit pentru rolul bibliotecilor în asigurarea _tiincei informrii. <br> <br> Biblioteca universitar Bayreuth, pentru care sunt responsabil din anul 2007, dispune, de exemplu, de un fond total de circa 1,7 mil. unitci media, obcine un buget de achizicionare a literaturii de circa. 3,2 mil. Euro/ an _i consemneaz accesul la 30.000 - 40.000 unitci media pe an (în special crci, volume de reviste legate, DVD-uri, CD-uri etc.). <br> <br> Ea ofer accesul la 10.700 reviste on-line cu licenc, 1.550 bnci de date de cercetare, cât _i 2.600 de crci electronice. Am putut constata c în ultimele 12 luni aceste  eBooks au fost folosite, respectiv accesate, de 117.000 ori fac de 55.000 ori. <br> <br> Am putut observa în comportamentul de utilizare, dorinca de a gsi cât mai simplu _i comod  în gen  google  stocul bibliotecii _i sursele electronice. Din moment ce nu poate fi pus la dispozicie capacitatea necesar de dezvoltare _i prelucrare de ctre bibliotecile individuale, singura modalitate este asocierea de cooperare în servicii. <br> <br> Astfel achizicionarea _i administrarea licencelor pentru eJournals _i bnci de date în bibliotecile germane se organizeaz în special prin consorcii de cumprare, iar prelucrarea unitcilor convencionale _i electronice se realizeaz prin asociacii de catalogare, fcând astfel posibil catalogarea partajat. <br> <br> Biblioteca Universitar Bayreuth aparcine Asociaciei bibliotecilor Bavaria (BVB), care se compune din peste 100 biblioteci de mrimi diferite  inclusiv din Biblioteca de Stat Bavaria. <br> <br> Actualmente fuzioneaz dou asociacii de catalogare partajat pân acum autonome, Bavaria _i Berlin-Brandenburg, adunându-se _i utilizându-se astfel ca. 19 milione de seturi de date de titlu de la circa 360 membri ai asociaciei într-o banc de date asociat comun. <br> <br> Dincolo de acest aspect, au loc discucii cu alci asociaci din Renania de Nord- Westfalia _i Austria, rezultând astfel câ_tiguri sinergetice importante, mai ales la inventarierea _i preluarea datelor, dar _i la îmbogcirea cooperativ a cataloagelor. <br> <br> Prin îmbogcirea cataloagelor (Catalogue Enrichment) se încelege cuprinderea în concinut a datelor bibliografice ale titlului, prin cuvinte cheie _i notacii de aranjare la raft, dar _i scanarea listei de concinut, texte, copert interioar, coversheets a unor membri individuali ai asociaciei, dar _i datele strine ale Library of Congress (LOC), care trebuie incluse în asociacie, cât _i conectarea unor descrieri de concinut din motorul de cutare  google _i afi_ajele  Amazon . <br> <br> Pentru orientri strategice, în continuare se verific o cooperare cu Ohio College Library Center (OCLC), din moment ce prin livrarea unor seturi de date bibliografice ctre baza de date mare WorldCat, ar putea fi îmbuntcit considerabil transparenca seturilor de date din internet _i fcute accesibile unui public larg, de exemplu prin Google Scholar. <br> <br> WorldCat este o baz colectiv de date bibliografice ce cuprinde peste un miliard de înregistrri. Mai mult de 69.000 biblioteci din 112 cri utilizeaz serviciile OCLC din domeniile de catalogare, informare digitale (Question Point), administrare comun a resurselor (Content  dm). OCLC este o organizacie non-profit a bibliotecilor bazat pe membri, activ pe tot globul _i planific în viitor o convergenc a funcciilor pe o platform mare. <br> <br> Ideea de  software as a service , poate deveni un principiu în dezvoltarea bibliotecilor (use cases)  Software de Management a bibliotecilor - as a service prin web, bibliotecile individuale având posibilitatea de a utiliza online din  use case dup funccionalitatea dorit. <br> <br> În concluzie, afirm c bibliotecile pot reacciona la cerincele unei asigurri informacionale viitoare doar printr-o flexibilitate maxim, dorinc de cooperare _i prin angajamentul deja legendar  a_a cum se poate observa deja la aceast nou construccie a bibliotecii universitare. M-a_ bucura dac în cadrul acestui simpozion ar aprea ocazia de a discuta despre aceast reflexie _i sunt deja foarte curios în ceea ce prive_te punctul dumneavoastr de vedere. <br> <br> Mulcumesc pentru atencie. <br> <br> Prezentarea in PowerPoint-Pdf : <a href="Brugbauer_Vortrag.pdf">Ralf Brugbauer - prezentare</a> </p> <p>Data: mai 2009 </p> </body> </html>